Comenzi pentru fișiere

Comenzile care urmează sunt importante deoarece ele ajută la descoperirea informațiilor despre fișiere. Aceste comenzi pot fi folosite pentru a determina tipul fișierelor și care aplicație le-a creat. De asemenea, sunt o serie de comenzi care permit vizualizarea și/sau modificarea conținutului fișierelor text sau compararea acestora.

Combinațiile cu tasta CTRL

1. Control-c – Întrerupe activitatea curentă; este folosită în mod curent pentru a întrerupe sau pentru a termina un proces sau un output pe ecran prea lung (rezultat de exemplu în urma utilizării comenzilor man, cat sau ls). Control-c este util și pentru a recupera promptul atunci când a fost introdusă o linie de comandă nerecunoscută de sistem (de ex. $ls ” ) și s-a returnat al doilea prompt.
2. Control-d – Indică sfârșitul fișierului sau ieșire (exit). Secvența Control-d este utilizată pentru a ieși din anumite programe, dintr-o fereastră terminal. Ca regulă generală, când vă împotmoliți și nu funcționează Control-c, încercați Control-d.
3. Control-u – Șterge întreaga linie de comandă. Utilizări frecvente ale combinației Control-u:
   1. O modalitate rapidă de a șterge o linie de comandă atunci când v-ați decis să nu o executați
   2. Dacă sunteți logați într-un sistem la distanță iar tasta backspace nu funcționează.
   3. Deoarece nu vedeți parola atunci când o scrieți, puteți folosi Control-u pentru a o șterge și pentru a o scrie din nou de la început dacă nu sunteți siguri că ați scris-o corect.

Determinarea tipului fișierului cu comanda file

Într-un sistem Linux se întâlnesc mai multe tipuri de fișiere. Tipul acestora poate fi determinat utilizând comanda file command. Acest tip de informație poate fi important atunci când un utilizator încearcă să deschidă sau să citească un fișier.

Determinarea tipului fișierului poate fi de ajutor și pentru a determina programul sau comanda de utilizat pentru a deschide un fișier. Rezultatul obținut de pe urma unei astfel de comenzi este de cele mai multe ori unul dintre următoarele: Text, Executable sau Data.

1. Fișiere Text – Exemplele includ text ASCII sau text în engleză, comenzi text, și scripturi shell executabile. Acest tip de fișier poate fi citit utilizând comenzile cat sau more și poate fi editat utilizând un editor de text (precum  vi sau pico).
2. Fișiere executabile sau Binare – Exemplele includ fișiere ELF sau alte executabile legate dinamic. Acest tip indică faptul ca fișierul este un program sau o comandă.
3. Fișiere de date – Aceste fișiere sunt create de aplicații care rulează pe sistem. În unele cazuri se indică tipul fișierului; de exemplu, document FrameMaker.

Vizualizarea conținutului unui fișier cu comanda cat

Comanda cat (prescurtarea pentru concatenate) afișează pe ecran conținutul unui fișier text. Este utilizat adesea pentru fișiere text scurte precum fișierele scripturi (similare cu fișierele batch). Dacă fișierul ocupă mai mult de un ecran este de preferat să se recurgă la comandă.

Vizualizarea conținutului unui fișier cu comanda more

Comanda more este metoda preferată de afișare a fișierelor text deoarece conținutul apare pe rând pe câte un ecran. Dacă informația din fișier nu încape pe un singur ecran, apare în partea de jos a ecranului următorul mesaj (unde n reprezintă procentul din conținutul fișierului deja afișat): –More–(n%). Apăsând tasta Enter se continuă afișarea linie cu linie. Dacă se apasă Space atunci se va umple următorul ecran.

Vizualizarea porțiunilor de fișier cu comanda head

Comanda head este utilizată pentru a afișa primele n linii dintr-unul sau mai multe fișiere text. Primele 10 linii sunt afișate automat daca se omite opțiunea -n. Comanda head este utilă atunci când doriți doar să verificați primele câteva linii dintr-un fișier indiferent de cât de lung este acesta.

Vizualizarea porțiunilor unui fișier cu comanda tail

Comanda tail se folosește pentru a afișa ultimele n linii ale unui fișier. Ultimele 10 linii sunt afișate atunci când se omite opțiunea -n. Comanda tail este utilă pentru verificarea celor mai recente intrări în fișierele log foarte lungi.

Opțiunea -n afișează ultimele n linii ale fișierului.

Determinarea numărului de linii, cuvinte și caractere utilizând comanda wc

Comanda wc (word count) poate fi utilizată pentru a afișa numărul de linii, cuvinte, octeți ai unui fișier text.

Această comandă este utilă atunci când se încearcă determinarea caracteristicilor unui fișier sau când se compară două fișiere.

Determinarea diferențelor dintre fișiere cu comanda diff

Comanda diff (difference) este utilizată pentru a compara două fișiere text și pentru a determina diferențele dintre ele. Comanda wc poate fi utilizată pentru a compara fișiere atât timp cât ea numără linii, cuvinte și caractere. Este posibil ca două fișiere să aibă același număr de linii, cuvinte și caractere însă să aibă cuvinte și caractere diferite. Comanda diff poate să descopere aceste diferențe între fișiere: rezultatul acestei comenzi va afișa diferențele dintre două fișiere text linie cu linie.

Exista două opțiuni pentru comanda diff : -i și -c. Opțiunea -i ignoră tipul literelor (mari sau mici); de exemplu A este tot una cu a. Opțiunea -c realizează o comparație detaliată și afișează o listă a diferențelor cu trei linii de context. Cu această opțiune, afișarea începe cu identificarea fișierelor implicate în comparație și data la care au fost acestea create.