Directoarele Linux

Directorul din vârful structurii unui sistem de fișiere se numește director rădăcină. Reprezintă punctul de plecare în ierarhia respectivă. Directorul rădăcină (/) este indispensabil pentru ca sistemul de operare să funcționeze; el conține fișiere sistem critice (cum ar fi kernel-ul). În continuare prezentăm o listă a celor mai importante directoare și rolul acestora în sistem. Slash-ul (/) din față indică faptul că sunt subdirectoare ale directorului rădăcină.

/bin

Comenzi necesare în timpul procesului de bootare și care ar putea fi folosite de utilizatorii obișnuiți (probabil după bootare).

/sbin

Ca și /bin, însă comenzile nu sunt pentru utilizatori obișnuiți, deși aceștia le-ar putea folosi la nevoie dacă li se permite.

/etc

Fișiere de configurare specifice.

/root

Directorul propriu al utilizatorului rădăcina (root).

/lib

Librării necesare programelor din sistemul de fișiere root.

/lib/modules

Module kernel încărcabile, în special acelea care sunt necesare pentru a boota atunci când  se încearcă recuperarea după dezastre.

/dev

Fișiere dispozitiv.

/tmp

Fișiere temporare. Programele care rulează după încărcare (bootare) ar trebui să utilizeze /var/tmp și nu /tmp, atât timp cât primul se află probabil pe un disc cu mai mult spațiu.

/boot

Fișiere utilizate de bootstrap loader, de exemplu LILO. Imaginile Kernel sunt ținute adesea aici în loc de directorul rădăcină. Dacă există mai multe imagini ale kernel-ului, directorul poate deveni foarte mare, de aceea este de recomandat să fie ținut într-un sistem de fișiere separat.

/mnt

Puncte de montare pentru montări temporare făcute de administratorul de sistem. /mnt ar trebui să fie împărțit în subdirectoare (de exemplu, /mnt/dosa ar fi floppy driver-ul ce utilizează un sistem de fișiere MS-DOS, iar /mnt/exta ar fi același cu un sistem de fișiere ext2).

/usr

Conține comenzi executabile, utilități diverse și diferite librării.

/var

Conține log-uri, mesaje de eroare, o serie întreagă de utilități folosite pentru imprimare, sistemul de poștă electronică, DNS, etc.

/home

Conține directoarele utilizatorilor.

/etc/rc or /etc/rc.d or /etc/rc?.d

Scripturi sau directoare de scripturi care se rulează la start sau atunci când se schimbă runlevel-ul.

/etc/passwd

Baza de date cu utilizatorii; conține câmpuri cu numele utilizatorilor, numele lor real, directorul propriu (home), parola codificată precum și alte informații despre fiecare utilizator.

/etc/fstab

Listează sistemele de fișiere montate automat la start de către comanda mount -a (în /etc/rc sau în fișierul de start echivalent. Conține, de asemenea și informații despre zonele swap.

/etc/group

Similar cu /etc/passwd, însă descrie grupurile în loc de utilizatori.

/etc/inittab

Fișierul de configurare pentru init.

/etc/motd

Mesajul zilei, prezentat în mod automat după un login corect. Conținutul poate fi stabilit de administratorul de sistem.

/etc/mtab

Lista sistemelor de fișiere montate curent.

/etc/shadow

Apare în sisteme în care este instalat software-ul pentru shadow password (parole ascunse). Parolele codificate sunt mutate din /etc/passwd în /etc/shadow; acesta din urmă nu poate fi citit decât de rădăcină.

 /etc/profile, /etc/csh.login, /etc/csh.cshrc

Fișiere executate la login sau start de către shell-urile Bourne sau C. Aceste fișiere permit administratorului să stabilească anumiți parametrii globali pentru toți utilizatorii.

/etc/shells

Listează shell-urile. Comanda chsh permite utilizatorilor să-și schimbe shell-ul de login numai cu altul listat în acest fișier.

/dev

Directorul /dev conține fișierele speciale dispozitiv pentru toate dispozitivele. Fișierele dispozitiv sunt denumite după anumite convenții. Fișierele dispozitiv sunt create în procesul instalării, iar ulterior cu scriptul /dev/MAKEDEV.

/usr

Este de obicei foarte mare, atâta timp cât toate programele sunt instalate aici. Toate fișierele din /usr vin de obicei din distribuția Linux; programele instalate local merg sub /usr/local.

/usr/X11R6

Sistemul X Window, toate fișierele. Pentru a simplifica instalarea și dezvoltarea X, fișierele X nu au fost integrate în restul sistemului. Există un arbore de directoare sub /usr/X11R6 similar cu cel de sub /usr.

/usr/bin

Aproape toate comenzile pentru utilizatori. Unele comenzi sunt în /bin sau în /usr/local/bin.

/usr/sbin

Comenzi de administrare a sistemului, de exemplu majoritatea programelor pentru server.

/usr/man, /usr/info, /usr/doc

Pagini de manual, documentație diversa.

/usr/lib

Fișiere de date neschimbate pentru programe și subsisteme. Numele lib (library) vine de la bibliotecă; inițial, bibliotecile cu subrutine pentru programare erau stocate în /usr/lib.

/usr/local

Locul pentru software instalat local și alte fișiere.

/var

Conține date care sunt schimbate atunci când sistemul funcționează normal.

/var/catman

O zonă cache pentru paginile man formatate la cerere. Sursa pentru paginile de manual este de obicei stocată în /usr/man/man.

 /var/local

Variabile pentru programe care sunt instalate în /usr/local (de exemplu, programele care au fost instalate de către administratorul de sistem).

/var/log

Fișiere log din diferite programe, în special login (/var/log/wtmp, care conține toate login-urile și toate logout-urile din sistem) și syslog (/var/log/messages, unde sunt stocate de obicei toate mesajele ce vin de la kernel și de la programele de sistem). Fișierele din /var/log pot adesea să crească până la dimensiuni foarte mari, de aceea este necesar să fie curățate la intervale regulate.

/var/run

Fișiere care conțin informații despre sistem ce sunt valabile până la următoarea încărcare a sistemului.

/var/spool

Directoare pentru mail, cozile imprimantei, alte procese care necesită cozi de așteptare.

/var/tmp

Fișiere temporare care sunt de dimensiuni mari sau care au nevoie să existe și în afara timpului permis de către /tmp.

/proc

Conține un sistem de fișiere iluzoriu. El nu există pe disk. În schimb, kernel-ul îl creează în memorie. Este folosit pentru a asigura informații despre sistem.

/proc/1

Un director care conține informații despre procesul numărul 1. Fiecare proces are un director sub /proc, numele fiindu-i dat de PID (process identification number).

/proc/cpuinfo

Informații despre procesor: tip, model, performanță.

/proc/devices

Lista driverelor pentru dispozitive configurate în kernel.

/proc/filesystems

Sistemele de fișiere configurate în kernel.

/proc/interrupts

Prezintă întreruperile folosite.

/proc/ioports

Care porturi I/O sunt folosite în acel moment.

/proc/kcore

O imagine a memoriei fizice a sistemului. Are exact dimensiunea memoriei fizice însă nu ocupă atât de multă memorie; este generată pe parcursul rulării programelor. (Amintiți-vă: dacă nu copiați în altă parte, nimic de sub /proc nu ocupă spațiu pe disk deloc.)

/proc/meminfo

Informații despre utilizarea memoriei, atât fizică cât și swap.

 

 

/proc/modules

Care module kernel sunt încărcate în acel moment.

/proc/net

Informații despre starea protocoalelor rețelei.

/proc/stat

Statistici diferite despre sistem.

/proc/version

Versiunea kernel-ului.

 

Chiar dacă unele dintre fișierele de mai sus pot fi citite ușor ca fișiere text, uneori ele pot fi formatate într-un mod prea puțin digerabil.

Dispozitive

Device Description
/dev/fd0 Primul dispozitiv floppy
/dev/fd0u1440 Primul floppy disk
/dev/hda1 Prima partiție pe primul hard disk IDE/EIDE
/dev/hdb Al doilea hard disk IDE/EIDE 
/dev/sda Primul disk SCSI
/dev/sda1 Prima partiție pe primul disk SCSI
/dev/lp0 Primul port paralel GNU/Linux
/dev/lp1 Al doilea port paralel GNU/Linux
/dev/ttyS0 Port serial

Leave a comment